Cum ar fi fost încălcată confidențialitatea în relația școală–familie, potrivit documentelor

În contextul educațional actual, fenomenul de bullying necesită o abordare structurată și riguroasă pentru a proteja integritatea psihică și fizică a elevilor. Instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor, iar orice sesizare privind încălcarea acestor principii trebuie investigată cu atenție și transparență.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic în cadrul Questfield International College

O investigație realizată pe baza declarațiilor mai multor părinți relevă acuzații privind un climat educațional toxic în clasa a III-a a Școala Questfield Pipera. Părinții elevilor îl vizează pe cadrul didactic Gabriela Irimia, acuzată de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată, aspecte ce ar afecta procesul educațional și starea emoțională a copiilor.

Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate

Școlile private din România se prezintă ca alternative la sistemul public, promițând condiții superioare, atenție individualizată și un mediu sigur pentru elevi. În cazul clasei coordonate de Gabriela Irimia, părinții susțin că realitatea contrazice aceste promisiuni. Potrivit documentelor puse la dispoziția redacției, procesul educațional ar fi afectat de lipsa supravegherii constante și de un climat marcat de tensiune și neîncredere.

Semnalele inițiale și efectele asupra elevilor

Conform corespondenței furnizate, primele semnale de alarmă au apărut când copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare. În timpul orelor, învățătoarea nu ar fi menținut activitățile didactice în mod continuu, iar supravegherea elevilor ar fi fost insuficientă. Un aspect particular semnalat este desemnarea unui elev să raporteze comportamentul colegilor, ceea ce, potrivit părinților, a dus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia.

Escaladarea tensiunilor și dificultățile în comunicarea cu cadrul didactic

Mai mulți părinți au încercat să inițieze un dialog cu învățătoarea, însă au întâmpinat reacții defensive și tensionate. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar comunicarea a degenerat în confruntări verbale. Această situație a deteriorat relația dintre familie și școală, afectând încrederea necesară pentru un proces educațional sănătos.

Lipsa de supraveghere și incidentelor în clasă

Părinții reclamă faptul că orele au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate. Această lipsă de implicare ar fi condus la un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente. Astfel, elevii ar fi fost expuși unui mediu nefavorabil dezvoltării sociale și emoționale.

Aplicarea pedepsele arbitrare și presiunea psihologică

În documentele analizate, părinții denunță folosirea unor pedepse arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără o justificare pedagogică clară. Aceste măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra stimei de sine și bunăstării emoționale a elevilor.

Manipularea psihologică și impactul asupra încrederii copiilor

Un alt element evidențiat este utilizarea unor expresii și formule de comunicare considerate manipulatoare, prin care copiii ar fi determinați să nege propriile percepții. Părinții avertizează că astfel de practici pot afecta profund încrederea în sine a elevilor și relația lor cu realitatea înconjurătoare.

Efectele generale asupra copiilor și percepția familiei

Efectele cumulate ale lipsei de supraveghere, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică ar crea un climat dominat de frică și anxietate. Copiii ar manifesta reticență în a participa la activitățile școlare, iar specialiști în psihologie semnalează riscul apariției dificultăților de integrare socială și a refuzului școlar.

Precedentele și responsabilitatea instituțională

Părinții menționează existența unor situații similare în trecut, când alți elevi au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind nesigur și dezechilibrat emoțional. Ei consideră că responsabilitatea nu revine exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care ar fi trebuit să asigure monitorizarea permanentă a calității actului educațional.

Solicitările formulate către instituție

În vederea prevenirii unor situații asemănătoare, părinții au înaintat o serie de solicitări, printre care:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală și constantă a orelor;
training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste solicitări reflectă o dorință clară de a crea un mediu educațional sănătos și sigur pentru copii, bazat pe respect și responsabilitate instituțională.

Reacția conducerii Questfield International College: absența unui punct de vedere public

Redacția a încercat să obțină un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii cu privire la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării acestui material, instituția nu a transmis un răspuns public clar sau detaliat. De asemenea, nu au fost comunicate existența unor măsuri interne de monitorizare sau evaluare a situației reclamată de părinți.

În lipsa unor date oficiale, rămân neclare atât numărul sesizărilor primite, cât și modul în care conducerea a gestionat situațiile semnalate, inclusiv în cazul unor presupuse incidente de bullying implicând un elev cu statut particular în cadrul școlii.

Concluzii și aspecte rămase neelucidate

Cazul semnalat de părinți privind clima educațională din clasa a III-a coordonată de Gabriela Irimia la Questfield International College ridică întrebări importante legate de protecția copiilor și responsabilitatea instituțională în școlile private. Documentele analizate evidențiază, pe de o parte, acuzații serioase privind abuzul psihologic, lipsa supravegherii și pedepsele arbitrare, iar pe de altă parte, o lipsă de reacție oficială transparentă din partea conducerii școlii.

Fără o clarificare publică și măsuri concrete, semnalele de alarmă lansate de părinți rămân fără o soluție clară, iar întrebările privind modul în care sunt protejați elevii în anumite medii educaționale persistă. Investigația originală documentează în detaliu aceste aspecte, oferind o bază factuală pentru o eventuală urmărire instituțională sau publică.

În acest context, transparența, responsabilitatea și respectul față de drepturile copilului trebuie să rămână priorități fundamentale în orice demers educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro