Bullying la Questfield International College, sesizări analizate în spațiul public

În contextul educațional actual, fenomenul bullying impune o reacție instituțională clară, bazată pe proceduri transparente și măsuri concrete de protecție a elevilor. Atunci când acuzațiile privind hărțuirea repetată și stigmatizarea nu sunt gestionate corespunzător, consecințele asupra sănătății emoționale a copiilor pot fi semnificative, iar responsabilitatea instituțională devine un subiect de interes public.

Bullying la Questfield International College, sesizări analizate în spațiul public

Investigația realizată de redacție dezvăluie o situație semnalată de familie în care un elev al Școlii Questfield Pipera ar fi fost expus, pe o perioadă de peste opt luni, la bullying sistematic, manifestat prin jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei. În ciuda sesizărilor repetate, formulate în scris și adresate cadrelor didactice, conducerii școlii și fondatoarei instituției, nu au fost identificate documente oficiale care să ateste intervenții concrete sau măsuri aplicate. Totodată, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimat în contextul gestionării situației, a fost perceput de familie ca o presiune de retragere, formula fiind: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Conform documentelor și corespondenței analizate, familia a semnalat încă din primele săptămâni comportamente agresive repetate îndreptate către copil, incluzând umiliri publice, excludere socială și jigniri, atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste incidente ar fi fost sesizate în mod oficial, prin emailuri adresate învățătoarei, directorului și fondatoarei școlii, însă răspunsurile instituției au rămas, în mare parte, la nivel verbal și informal, fără documente scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete.

Pe măsură ce situația a evoluat, comportamentele au escaladat, iar copilul ar fi fost supus și unor forme de stigmatizare medicală, utilizată cu caracter degradant în mediul școlar, fapt confirmat de specialiștii consultați de redacție ca reprezentând o formă gravă de violență psihologică.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele puse la dispoziție indică o etichetare medicală folosită în mod repetat cu scop discreditant în cadrul colectivului de elevi, fără ca aceasta să fie folosită într-un cadru de protecție sau educațional. Potrivit experților, indiferent de existența unei afecțiuni reale, utilizarea acestei etichete ca instrument de marginalizare constituie o formă agravată de bullying, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Deși sesizările privind această formă de hărțuire au fost repetate și documentate în scris, nu s-au identificat măsuri oficiale, sancțiuni sau planuri de consiliere psihopedagogică implementate și monitorizate de școală. Lipsa unei reacții ferme și documentate a contribuit, conform relatărilor, la perpetuarea fenomenului și agravarea impactului asupra copilului.

Managementul instituțional și reacțiile cadrelor didactice

Analiza corespondenței și a documentelor arată o disonanță între poziționarea publică a școlii, care promovează valori precum siguranța și excelența educațională, și modul în care au fost gestionate sesizările legate de bullying. Intervențiile au fost predominant informale, bazate pe promisiuni verbale și discuții fără consemnări scrise, fără procese-verbale sau planuri clare de intervenție.

În acest context, familia a perceput o tendință de minimalizare a gravității situației, în care problemele au fost încadrate ca „dinamici de grup” sau „conflicte minore”, ceea ce a condus la transferul responsabilității către familie și la presiuni vizibile pentru retragerea copilului din școală.

Presiuni și o posibilă excludere mascată

Un element central al anchetei îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe cu familia, ar fi transmis mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Potrivit familiei, acest răspuns a fost interpretat ca o presiune directă de a părăsi instituția, în contextul unui volum constant de sesizări și fără angajamente scrise privind rezolvarea situației.

Redacția precizează că această formulare este citată exact din relatările și documentele puse la dispoziție și este inclusă pentru a ilustra modul în care conducerea școlii a gestionat criza, fără a trage concluzii privind intențiile sau motivațiile acesteia.

Confidențialitatea și comunicarea internă

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității situației și a informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului ca divulgarea acestor detalii să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Totuși, nu au fost identificate documente oficiale care să confirme protejarea acestor date în cadrul școlii.

Mai mult, conform unor relatări, informațiile privind sesizările au fost aduse în spațiul clasei, iar copilul a fost interpelat direct de către un cadru didactic, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de presiune psihologică. Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot genera un climat educațional nesigur și pot afecta negativ starea emoțională a elevilor.

Reacția instituției în urma implicării legale

Potrivit documentelor, implicarea unei echipe de avocați a determinat o schimbare semnificativă în atitudinea conducerii școlii, care a început să răspundă oficial după mai bine de opt luni de tăcere administrativă și lipsă de măsuri documentate. Acest fapt ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională la Questfield Pipera și indică o prioritizare a aspectelor juridice în detrimentul protecției imediate a copilului.

Documentul informal ca răspuns instituțional

În locul unor decizii administrative asumate, școala a pus la dispoziție un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează existența unor discuții, dar nu stabilește responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Redacția notează că acest tip de document nu are caracter instituțional formal și nu asigură trasabilitatea necesară pentru evaluarea eficienței intervențiilor.

Minimalizarea bullyingului în comunicarea oficială

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email părinților în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, care au semnalat hărțuire repetată și stigmatizare, și ridică semne de întrebare privind sinceritatea și capacitatea instituției de a recunoaște amploarea problemei.

Contacte post-retragere și posibile repercusiuni

După retragerea copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte unități de învățământ private din zonă, în care copiii ar fi fost descriși negativ, cu referiri la probleme disciplinare, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, subliniind potențialele implicații asupra dreptului la educație și confidențialității.

• Sesizări scrise repetate și documentate pe o perioadă de peste opt luni;
• Lipsa unui răspuns oficial scris de la școală cu privire la intervenții;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• Presiuni resimțite de familie pentru retragerea copilului;
• Deficiențe în protecția confidențialității și comunicarea internă;
• Răspuns instituțional formal absent sau limitat la documente informale;
• Minimalizarea fenomenului în comunicări oficiale ulterioare;
• Posibile repercusiuni în mediul educațional post-retragere.

În concluzie, cazul semnalat la Questfield Pipera evidențiază o serie de lacune în gestionarea situațiilor de bullying, inclusiv absența unor măsuri documentate și susținute de proceduri clare. Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale privind responsabilitatea instituțională și capacitatea școlii de a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi. Rămâne deschisă problema modului în care instituția va aborda în continuare astfel de situații și va răspunde așteptărilor comunității educaționale și ale părinților.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro